Conștiința

Pentru doctorul Alfonso Caycedo, fondatorul sofrologiei, conștiința umană este „învăluită”. El spune că atenția noastră este îndreptată în primul rând spre lumea exterioară iar viața noastră interioară a devenit un necunoscut. Existența noastră este dirijată de către condiționări, automatisme sau instincte și doar printr-o tehnică de contemplare, meditativă se poate produce „dezvelirea” conștiinței.

Caycedo  vorbea despre conștiința de sine ca fiind un set de realități intrapersonale și interpersonale iar stările conștiinței „reprezintă modificările calitative dintre boală și sănătate absolută”; ele se diferențiază în felul următor:

– Starea patologică a conștiinței unde conștiința este obscură și dezintegrată.

Această stare alterată a psihicului este predominantă la oamenii care sunt atinși de boală sau de diverse afecțiuni zilnice (fizice sau psihice ex: dureri de spate, cap, indispoziții) și se extinde până la cei care suferă depresii grave, isterie, deteriorare mentală ireversibilă.

– Starea comună a conștiinței este, de asemenea obscură și dezintegrată însă într-o mai mică măsură și este caracteristică persoanelor care trăiesc în permanență după tipare cognitive prestabilite, complăcându-se în reprezentări mentale acceptate de către societate fără să-și pună întrebări și să privească lucrurile altfel.

Caracteristic acestei stări de conștiință este faptul că oamenii dau vina pe ceilalţi pentru propriile trăiri sau emoții, trăind într-o stare de „inconștiență”. Ei nu realizează că pot să-și aleagă gândurile și emoțiile și că sunt esențialmente responsabili pentru viața pe care și-o creează.

– Starea sofronică a conștiinței. În această stare, conștiința este iluminată din interior ducând la o armonie corp – minte – spirit. Oamenii care trăiesc în acest mod, realizează că sunt responsabili de propriile emoții, acțiuni, dispoziții afective. Ei devin co-creatori ale propriilor vieți urmându-și existența cu demnitate, libertate și responsabilitate.

Aceste persoane devin conștiente de propria conștiință; acest lucru nu înseamnă că li se întâmplă numai lucruri miraculoase sau fantastice. Starea sofronică a conștiinței nu exclude evenimente precum accidente sau boală, însă o persoană care trăiește în acest fel se va raporta la aceste întâmplări într-un mod total diferit față de persoanele a căror minte este imobilizată în starea de conștiință patologică sau comună (obișnuită).

Recenzia cartii „Descopera sofrologia pentru o stare de bine”

Autoarea este psihoterapeut cu formare in sofrologie si in psihoterapie integrativa. Cartea apare imediat dupa consacrarea, …

In memoriam: Profesor Alfonso Caycedo (1932 – 2017)

Alfonso Caycedo, fondatorul sofrologiei, a decedat în luna septembrie 2017. Și-a dedicat întreaga viață cercetării …

Convingerile și biologia

„Cel mai important lucru pe care trebuie să-l ştii este că sănătatea corpului şi a organelor tale nu este separată …